#Putem

Brăila renaște! Brăila are viitor!

Cine sunt și ce vreau?

Situația actuală – de unde plecăm?

Priorităţile programului nostru

Proiectele Alianței USR-PLUS pentru 2020-2024:

  1. Infrastructură corectă pentru Brăila
  2. Brăila prietenoasă cu locuitorii ei
  3. Educație pentru Brăila
  4. Sănătate pentru Brăila
  5. Siguranță în Brăila
  6. Brăila – oraș cu o istorie fabuloasă și un patrimoniu arhitectural unic
  7. Brăila sportivă
  8. Brăila turistică
  9. Brăila – orașul competitiv de la Dunăre
  10. Brăila administrată cu grijă pentru cetățeni
  11. Brăila tuturor brăilenilor

Concluzie

 

CINE SUNT ȘI CE VREAU?

Sunt Mihai Isvoranu, medic veterinar, brăilean de patru generații, antreprenor.

Candidez din partea Alianței USR-PLUS la funcția de primar al Municipiului Brăila.

Am construit o afacere în Brăila și am constatat de-a lungul anilor cât de importantă este administrația orașului pentru sănătatea afacerilor locale și pentru calitatea vieții cetățenilor. Din acest motiv am decis anul trecut că este timpul să mă implic mai mult: am devenit membru PLUS în 2019, iar de curând am fost nominalizat candidatul Alianței USR-PLUS la primăria municipiului Brăila.

Candidez la primăria Brăila pentru că eu cred că suntem într-un punct în care trebuie să reînvățăm să ne iubim orașul, să reînvățăm să fim mândri de orașul nostru și de istoria lui, să reîncepem să îl vedem așa cum îl văd cei care ne vizitează, să reîncepem să credem în potențialul imens pe care îl are.

Eu cred că putem! Eu cred că Brăila poate renaște! Eu cred că Brăila are viitor!

Candidez pentru un mandat de primar în care nu promit minuni, dar în care vreau și știu că pot să pun în practică soluții și proiecte în care cred și de care Brăila are nevoie. Candidez ca să arăt că nici nu e nevoie de minuni, ci de o viziune pentru oraș și de muncă pentru oraș. Candidez pentru că vreau să aduc dezvoltare economică într-un oraș cu un potențial uriaș complet neexploatat.

Candidez ca să avem o administrație care să lucreze pentru cetățeni, să fie transparentă cu cetățenii și să realizeze proiecte atât de necesare orașului împreună cu toate partidele și toate instituțiile cheie ale orașului, spre binele cetățenilor.

Sunt deschis să ascult ce au oamenii de spus despre problemele Brăilei, despre prioritățile lor, despre ce își doresc de la administrația orașului astfel încât Brăila să redevină un oraș în care noi să ne putem crește copiii și copiii noștri să își dorească să rămână.

Prioritatea mea este să implementăm proiecte de transport, de regenerare urbană, de refacere a patrimoniului cultural, de dezvoltare a infrastructurii educaționale prin atragere de fonduri europene.

Județul Brăila este pe penultimul loc la nivel de țară ca sume atrase din fonduri europene, iar municipiul nu stă diferit.

Vreau să atragem resursele financiare necesare dezvoltării sustenabile a Brăilei prin crearea unui departament care să scrie și să implementeze proiecte pe fonduri europene pe diferitele programe operaționale pe care le avem la dispoziție și unde trebuie doar să aplicăm cu proiecte coerente și corect scrise.

 

Putem! Împreună! Vino alături de mine!

 

SITUAȚIA ACTUALĂ – DE UNDE PLECĂM?

Dezvoltarea unui spațiu geografic, fie el oraș sau județ, depinde de o multitudine de factori: factorul economic, cel social, cel cultural și, desigur, factorul politic, toate influențează major orice proces de de dezvoltare.

Dezvoltarea economică a unei zone nu este doar economică, nu contează doar banii, contează și capitalul social, capitalul uman. Mai contează și așezarea geografică, modul în care funcționează diferitele instituții, patrimoniul. Pe scurt, nimic nu funcționează singur și independent, totul este interconectat.

Primăria, alături de alte instituții publice din oraș, trebuie să asigure condițiile pentru ca societatea în ansamblul ei – oameni, companii, organizații non-guvernamentale – să lucreze în modul cel mai potrivit pentru dezvoltarea orașului.

Primul pas ca viitor primar este de a face o consultare completă, pe verticală și pe orizontală, cu toți actorii cheie din municipiul Brăila, pentru a pleca la drum cu o imagine clară, structurată și obiectivă a situației în care ne aflăm și pentru a identifica domeniile care pot oferi un avantaj competitiv.

În urma acestei consultări, va fi realizat un plan de dezvoltare urbană cu prioritățile pentru următorii ani, cu alocarea resurselor financiare, cu identificarea surselor de finanțare și cu o planificare a implementării proiectelor.

În acest moment, situația în care ne aflăm arată în felul următor:

  • Județul Brăila este situat pe penultimul loc pe țară la atragerea de fonduri europene. Într-un clasament publicat de către Ministerul Fondurilor Europene la începutul acestui an, în luna februarie, se arată că județul nostru a reușit să semneze doar 47 de contracte finanțate de UE, obținând de la Uniune o finanțare de numai 278 milioane lei. Valoarea totală a contractelor semnate clasează, astfel, Brăila pe penultimul loc, imediat după Teleorman, care a obținut finanțări europene de numai 264 milioane lei.

  • Brăila se regăsește, de asemenea, în plutonul județelor sărace din țară – raportat la PIB/ cap de locuitor. Cea mai recentă prognoză în profil teritorial publicată la sfârșitul lui decembrie 2019 de Comisia Națională de Prognoză, arată că județul nostru nu se regăsește printre cele mai prospere unități administrative din țară. Raportat la Regiunea Sud-Est, din care face parte, Brăila se situează pe locul trei între cele șase județe care compun regiunea, iar. la nivel național, pe poziția 30 din 42 de județe .

  • Nici ca cifră de afaceri a companiilor, nu stăm cu mult mai bine. Conform datelor statistice publicate la începutul acestui an de Direcţia Regională de Statistică Brăila (DRS), în primele 11 luni ale anului 2019, industria brăileană a avut un regres de circa 15% faţă de perioada similară a anului precedent. Totodată, cifra de afaceri a fost mai mică cu 22,4% faţă de perioada corespunzătoare a lui 2018, precizează statisticile DRS. „În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2019, cifra de afaceri (897,4 milioane lei preţuri curente) a fost mai mică cu 22,4% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2018 (1.156 milioane lei preţuri curente)”, precizează sursa citată.
  • Evoluția numărului mediu de salariați, conform prognozei în profil teritorial publicată la sfârșitul lui decembrie 2019 de Comisia Națională de Prognoză, nu este, de asemenea, extrem de optimistă. Datele estimează, până în 2003, o creștere extrem de mică, de la 70.000 la doar 73.200 de persoane în 2023.În aceste condiții, Brăila se situează pe locul 28 din 42 de județe.

  • Dintre acești 70.000 de angajați, aproximativ 7.910 lucrează în instituții bugetare, după cum arată un raport întocmit de Ministerul Finanțelor Publice la sfârșitul lunii aprilie 2019.

  • Cel mai mare angajator privat din județul Brăila este S.C. YAZAKI S.R.L., care are în fabrica de cablaje auto un număr de 3.400 de angajați. Din totalul de 340.804 locuitori ai județului, conform datelor oferite de Direcția Regională de Statistică Brăila, 70.000 dintre aceștia sunt salariați, cu o rată a șomajului de 3,8% în luna mai 2020. De asemenea, rata câștigului salarial mediu net (cea mai mica din Regiunea Sud-Est) situează județul Brăila cu mult sub media pe țară, fiind întrecut de alte 33 de județe.

  • Discrepanța dintre sectorul de stat și cel privat este evidentă la nivelul județului Brăila. Un studiu publicat de site-ul profit.ro în octombrie 2019 prezintă date lare privind nivelul de salarizare în sectorul bugetar, față de cel din economia privată:
  • Lipsa investitorilor, coroborată cu lipsa fenomenului antreprenorial din judeţ, au dus la o scădere importantă a numărului de firme nou înființate în 2020. Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului ne arată că, doar în primele șapte luni ale anului, numărul firmelor nou înmatriculate a scăzut cu peste 24%.

Brăila, ca multe alte orașe din România, s-a confruntat în ultimele decenii cu toate problemele generate de perioada de tranziție: dezindustrializare, scăderea populației, lipsa de investiții. O sursă cheie de fonduri a fost complet ignorată, atragerea de fonduri europene neaflându-se practic pe agenda administrațiilor succesive ale municipiului. Așa se face că Brăila, un oraș cu un potențial uriaș, se află astăzi în comă economică și dezastru demografic.

Problemele economice şi migrația populației sunt cauzate în principal de lipsa locurilor muncă generată de dispariția sectorului industrial din municipiu, puținele locuri de muncă rămase oferind venituri mici. Aceasta a dus la apariția problemelor demografice, îmbătrânirea natural a populației fiind completată de plecarea tinerilor spre alte orașe mai mari sau alte țări care să ofere mai multe oportunități și o mai mare stabilitate financiară.

Cum arată populația municipiului Brăila?

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Brăila era de 180.302 de locuitori, orașul fiind al 11-lea cel mai mare centru urban din țară după numărul de locuitori.

Populaţia stabilă a municipiului reprezintă aproximativ 58,35% din populaţia judeţului şi 7,4% din cea a regiunii. În Municipiul Brăila trăiește, deci, cea mai mare parte a populației județului.

Din punct de vedere etnic, recensământul din 2011 ne arată următoarele: 90,16% români, 1,12% romi, 1,07% ruşi-lipoveni, 0,96% greci, 0,8% turci, 0,02% macedoneni, 0,019% italieni, 0,025% maghiari, 0,016% germani, 0,016% ucraineni, 0,014% evrei. Brăila este, deci, departe de amestecul de etnii care au construit-o și care au lăsat fabulosul patrimoniu arhitectonic și uluitoarea istorie a orașului pe care nu mai știm să o folosim.

Din punct de vedere al nivelului de educație, recensământul din 2011 ne arată următoarele: din totalul populației stabile de peste 10 ani a județului (290.655 persoane), 31.522 persoane au studii universitare (10,84%), 191.658 au studii secundare (65,94%), 60.281 au studii liceale (20,73%), 42.416 au urmat şcoli profesionale şi de ucenici (14,59%), 10.596 persoane nu au absolvit nicio școală (3,64%), iar 5.321 persoane sunt analfabete (1,83%).

Cum arată calitatea vieții în municipiul Brăila?

Brăila, ca și alte orașe din România, se mai confruntă cu probleme legate de degradarea spaţiului construit și o proastă calitate a vieţii. În Brăila cartiere de blocuri nu au mai fost renovate, centrul istoric este în paragină, unele clădiri se prăbușesc în capul trecătorilor, zonele industrial sunt abandonate și devin depozite de gunoi, infrastructura nu este întreținută, transportul public este defectuos, serviciile sunt de proastă calitate.

E interesant să ne uităm la un sondaj făcut de o publicație online în câteva dintre orașele din România și să vedem cum sunt percepute de locuitorii lor:

” În această primăvară, cititorii PressOne au putut nota orașul în care locuiesc în funcție de mai multe criterii: siguranță, spații verzi și de relaxare, costul vieții, curățenie, administrație, trafic, soluții de smart city și calitatea vieții. Am vrut să vedem cum se raportează românii din orașele de peste 30.000 de locuitori la localitățile în care își duc viața – ce anume iubesc la ele, ce detestă, care sunt punctele lor tari și punctele lor slabe. (…)

Gradul de implicare cu răspunsuri la sondaj a variat mult de la un oraș la altul, astfel încât orașele ale căror locuitori sunt dezamăgiți au primit nu doar note mai slabe, dar și mai puține voturi raportate la populație. E un cerc vicios: dacă nu te implici în comunitate, cum se pot schimba lucrurile în bine? Dimpotrivă, au fost orașe la care comunitatea s-a mobilizat, iar asta s-a văzut în clasamentul final.”

Sursa: https://pressone.ro/cele-mai-bune-orase-din-romania

Brăila nu are, deci, probleme diferite de alte orașe din țara noastră. Doar că unele orașe au reușit să găsească rezolvări la unele dintre aceste probleme.

Există orașe în care s-au realizat programe întregi de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, lucru care a transformat și estetica cartierelor. Există orașe care au investit în îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii: drumuri, transport în comun, rețele de utilități. Există orașe care au reabilitat centrele istorice și tot ce ține de patrimoniul arhitectonic. Există orașe în care administrația s-a ocupat de înfrumusețarea spațiului public: parcuri, faleze, spații verzi.

Cum? Simplu: Uniunea Europeană susține regenerarea urbană și dezvoltarea urbană prin programe și fonduri.

Cum a folosit Brăila șansa fondurilor europene?

Deși primăria Brăila are un departament de Proiecte Europene, activitatea acestuia nu este foarte transparentă. Conform informațiilor din presa locală, Primăria Municipiului Brăila a depus până în prezent, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 proiecte spre finanţare în valoare de peste 85.000.000 euro.

Deși pe site-ul Primăriei există o pagină din care ar trebui ca brăilenii să poată afla care sunt proiectele cu finanțare europeană finalizate sau în curs de implementare, nu li se oferă nimic concret, ci doar o pagină albă! http://www.primariabr.ro/proiecte-cu-finantare-europeana

Totuși, de pe site-ul Primăriei, pe pagina „Proiecte finanțate prin POR 2014-2020” (http://www.primariabr.ro/proiecte-si-strategii/proiecte-finantate-prin-por-2014-2020), putem afla că există un număr de 18 proiecte în curs de implementare. E foarte puțin pentru un oraș reședință de județ și pentru nenumăratele tipuri de finanțări care au fost disponibile în această perioadă.

Dacă vorbim de proiectele în curs de implementare, lista și cifrele arată astfel:

  • Modernizare transport electric Calea Galați / finalizare februarie 2022, valoare proiect 17,26 milioane lei
  • Reabilitare, modernizare și dotare Școala gimnazială „Mihai Viteazul” / finalizare februarie 2022, valoare proiect 3,74 milioane lei
  • Modernizare transport electric Șoseaua Baldovinești / finalizare septembrie 2022, valoare proiect 64,9 milioane lei
  • Modernizare transport electric Bulevardul Independenței / finalizare august 2023, valoare proiect 74,42 milioane lei
  • Reabilitare și dotare corpurile C1, C2 , C3-Colegiul Tehnic Costin D. Nenițescu Brăila/ finalizare iulie 2021, valoare proiect 9,64 milioane lei
  • Regenerare economică și socială în zone marginalizate din Municipiul Brăila – INVESTIȚII ÎN FACILITĂȚI PENTRU AGREMENT ȘI LOCURI DE JOACĂ PENTRU COPII/ finalizare septembrie 2022, valoare proiect 7,91 milioane lei
  • Modernizare transport electric Parc Monument – Radu Negru / finalizare noiembrie 2022, valoare proiect 62 milioane lei
  • Consolidare, reabilitare, extindere și dotare Grădinița cu program normal nr.18, Brăila / finalizare noiembrie 2021, valoare proiect 1,6 milioane lei
  • Realizarea unei creșe în Cartierul Buzăului / finalizare august 2023, valoare proiect 6,03 milioane lei
  • Regenerare zone urbane degradate sector 2 / finalizare decembrie 2021, valoare proiect 1,91milioane lei
  • Achiziţie mijloace de transport public – autobuze electrice 10 m șes, Alexandria, Brăila, Constanța, Dr. Tr. Severin, Focșani, Slobozia , cod SMIS 128112
  • Achiziție mijloace de transport public- tramvaie 18, Brăila / finalizare ianuarie 2023, valoare proiect 95,94 milioane lei
  • Eficientizare energetică Grădinița cu program prelungit nr. 36 „Furnicuța” / finalizare iunie 2020, valoare proiect 1,7 milioane lei
  • Eficientizare energetică a clădirilor rezidențiale (blocuri de locuințe)
  • Eficientizare energetică Grădinița cu program prelungit nr. 48 „Lucefărul” / finalizare octombrie 2020, valoare proiect 3,21 milioane lei
  • Eficientizare energetică Grădinița cu program prelungit nr. 47 Pinochio” / finalizare iunie 2020, valoare proiect 2,29 milioane lei
  • Reabilitarea Castelul De Apă din Grădina Publică, Brăila / finalizare iulie 2022, valoare proiect 21,3 milioane lei
  • Eficientizare energetică Corp C3 – Grădinița cu program prelungit nr. 60 si Internat L.P.S. / finalizare iulie 2020, valoare proiect 2,65 milioane lei

Prin urmare, conform documentelor de pe site-ul Primăriei Brăila, valoarea celor patru proiecte implementate și care ar trebui să fi fost finalizate se ridică la aproape 10 milioane lei.

O listă a proiectelor contractate în cadrul Programului Operațional Regional în județul Brăila se găsește și pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene

(http://mfe.gov.ro/investitii-por-braila/)

Cum au folosit alte orașe din România șansa fondurilor europene?

Dacă ne uităm la alte orașe, municipii de județ sau nu, și chiar la comune din România care au tratat serios tema și au accesat tot ce s-a putut accesa ca fonduri europene, realizăm și mai bine dimensiunea problemei. Oportunitățile ratate au fost nenumărate, potențialul pentru următoarea perioadă este uriaș și vestea bună este că Brăila este eligibilă pentru cam toate programele de finanțare.

Iată trei exemple foarte diferite între ele, dar toate trei povești de succes ale unor administrații locale care au știut să folosească oportunitățile oferite de fondurile europene.

Municipiul Oradea, cu o populație similară cu cea a municipiului Brăila, a accesat sute de milioane de euro fonduri europene nerambursabile, iar fața orașului este complet alta în comparație cu acum 10 ani.

Primăria Oradea a depus proiecte în valoare de 300 milioane de euro pentru a accesa fonduri europene nerambursabile pe actualul exercițiu financiar, până acum fiind câștigată finanțare pentru proiecte în valoare de 174 milioane de euro, restul fiind în procedură de evaluare, a anunțat primarul Ilie Bolojan. Astfel, orașul Oradea, cu un buget de circa 580 milioane lei și o populație de aproximativ 200.000 locuitori, bate Clujul, Sibiul și Bucureștiul la acest capitol.

Care este secretul? Contactat de HotNews.ro, primarul Ilie Bolojan spune că este nevoie de o echipă bună de specialiști pentru a scrie proiectele, o echipă rapidă de proiectanți, în cazul în care apar modificări în ghiduri, dar și pregătirea proiectelor cu circa 1-2 ani înainte de lansarea apelurilor.

În comparație, Primăria Cluj-Napoca depus 39 de proiecte în valoare de circa 993 milioane lei (218 milioane euro), Primăria Sibiu a depus 23 de proiecte, iar valoarea acestora depășește 320 milioane lei. Primăria Capitalei a depus 13 cereri de finanțare, valoarea acestora fiind de circa 283 milioane euro.

Bucureștiul are o populație de circa 1,9 milioane locuitori, iar Primăria Capitalei a avut în 2018 un buget local de 5,7 miliarde lei în 2018. Cluj-Napoca are o populație de 324,576, potrivit datelor de la recensământul din 2011 și un buget local de 742 milioane lei în 2018. Orașul Sibiu are circa 150.000 de locuitori, potrivit datelor de la recensământul din 2011, iar în 2018 a avut un buget local de 310 milioane lei.

Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22919463-studiu-caz-cum-reusit-primaria-oradea-depuna-proiecte-valoare-300-milioane-euro-bata-clujul-bucurestiul-sibiul-cursa-pentru-fondurile-europene.htm

Municipiul Reșița, cu o populație la mai puțin de jumătate din populația Brăilei, fără potențialul economic pe care îl are Brăila, a renăscut datorită fondurilor europene.

După ce a reușit, până acum, să atragă peste 165 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură primarul Reșiței, Ioan Popa vrea cel puțin 200 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare în ciclul financiar 2021-2027.

Sursa: https://www.rri.ro/ro_ro/proiecte_cu_finantare_europeana_derulate_sau_vizate_de_primaria_resita-2618622

Comuna Ciugud, din județul Alba, este o comună cu șase sate care arată mai bine decât multe orașe mari din România.

În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la finalul evenimentului „Smart Village – soluţii de digitalizare a serviciilor de cadastru şi publicitate imobiliară”, Ioan Marcel Boloş a afirmat că Ciugud este un „exemplu de bună practică”, în România implementându-se astfel, pentru prima dată, conceptul de „sat inteligent”.

Sursa: https://alba24.ro/ministrul-fondurilor-europene-marcel-bolos-la-ciugud-vom-propune-implementarea-ideii-de-smart-village-la-nivel-national-781863.html

PRIORITĂŢILE PROGRAMULUI NOSTRU

Brăila poate ajunge unul dintre orașele referință din România prin direcțiile de acțiune din programul meu. Este un program realist, care poate fi pus în practică, iar obiectivele asumate pot deveni realitate. Putem face din Brăila un oraș modern, un oraș dezvoltat, un oraș destinație turistică.

Putem face totul într-un singur mandat? Cu siguranță nu. Niciun primar nu poate face minuni în patru ani, nimeni nu poate face ce nu s-a făcut timp de câteva decenii. Ce putem face însă este să fixăm câteva priorități care să arate că se poate. Să demarăm câteva proiecte mari care să arate că se poate.

Cred că oportunitatea principală pentru municipiul Brăila este să aleagă o strategie de dezvoltare bazată pe atragerea de fonduri europene ca sursă majoră de finanțare.

Un astfel de proiect presupune un plan clar, o programare clară, totul corelat cu fondurile disponibile în acest ciclu financiar. Viziunea mea este că pentru Brăila, în acest moment, soluția este de a face o listă de priorități și de a face în mod complementar investiții de la bugetul de stat, de la bugetul local și din fondurile accesate prin Programele Operaționale.

Iată mai jos și priorități de investiții care se vor finanța în următoarea perioadă de programare: 2021-2027. Programele operaționale se află în dezbatere publică și informațiile sunt publice.

Sursa: http://mfe.gov.ro/pentru-prima-data-de-cand-beneficiaza-de-fonduri-europene-romania-a-lansat-in-consultare-publica-acordul-de-parteneriat-si-programele-operationale-pentru-viitoarea-perioada-de-programare-la-termenul-a/

Trei dintre programele care ar putea ajuta municipiul nostru sunt următoarele:

1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)

Priorități de investiții care se vor finanța în cadrul programului operațional sunt următoarele:

Prioritate 1- Promovarea eficienței energetice, a sistemelor și rețelelor inteligente de energie și a soluțiilor de stocare

Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară.

Prioritatea 3. Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi remediere a siturilor contaminate

Prioritatea 4 Promovarea adaptării la schimbările climatice şi managementul riscurilor

Bugetul estimat al programului PODD 2021-2027 – are propusă o alocare indicativă totală de 4,615 mld euro.

2. Programul Operațional Regional

Axa Prioritară 1 -O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice

Axa Prioritară 2 – O regiune cu orașe SMART

Axa Prioritară 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul

Axa Prioritară 4 – O regiune accesibilă

Axa Prioritară 5 – O regiune educată

Axa Prioritară 6 – O regiune atractivă

Bugetul estimat al programului POR 2021-2027 – are propusă o alocare indicativă totală de 11,5 mld euro.

3. Programul Operațional Sănătate (POS)

Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat către următoarele priorități:

  • Investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi, cu impact teritorial major – 1,28 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu – 235 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii – 200 milioane euro (FEDR, FSE+);
  • Creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii – 1,49 miliarde euro (FEDR, FSE+);
  • Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical – 412 milioane euro (FEDR);
  • Digitalizarea sistemului medical – 214 milioane euro (FEDR);
  • Măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament – 235 milioane euro (FEDR, FSE+).

PROIECTELE PENTRU MUNICIPIUL BRĂILA ALE ALIANȚEI USR-PLUS

Infrastructură corectă pentru Brăila

    1. Modernizarea străzilor
      1. asfaltare completă
      2. ascunderea cablurilor
    2. Transport în comun
      1. cu tramvaie moderne
      2. cu parc mărit de autobuze hibrid pentru frecvență corectă
      3. cu metode moderne de achitare a călătoriei
    3. Izolare termică a blocurilor
    4. Locuri de parcare în cartiere

Brăila este, din păcate, un municipiu care se confruntă cu niște probleme despre care nu ar trebui să vorbim în anul 2020, dar care sunt încă nerezolvate. Abia după ce rezolvăm baza vom putea vorbi în oraș despre lucruri mai sofisticate legate de dezvoltarea urbană.

Modernizarea străzilor

Una dintre problemele majore ale Brăilei până de curând a fost starea străzilor. Parțial a fost rezolvată, dar mai este încă mult de lucru. Una dintre prioritățile mele care primar va fi asfaltarea completă a tuturor bulevardelor, străzilor și aleilor din toate cartierele orașului.

Odată cu modernizarea străzilor, să coborâm toate cablurile care atârnă peste tot prin oraș și să nu mai avem un haos inestetic, așa cum doar în orașele din Asia mai poți să vezi, nu într-un oraș european. E vorba de estetică, dar și de funcționalitatea rețelelor de cabluri, care nu mai sunt supuse intemperiilor – vânt, îngheț, dezgheț, căldură excesivă, care toate duc la deteriorarea lor.

Transportul în comun

Sistemul de transport în comun din Brăila departe de ce ar trebui să fie transportul public într-un municipiu de județ. Tramvaiele din oraș, în mod particular, sunt atât de vechi că ar putea fi folosite pentru filme care să reconstituie epoca anilor 60-70. O călătorie cu tramvaiul este incomodă, fără aer condiționat, într-un zgomot infernal și cu căi de rulare care cedează lunar, dacă nu chiar săptămânal. Înlocuirea parcului de tramvaie poate fi făcută cu tramvaie de producție națională, construite la Arad. Cifrele arată așa: avem în Brăila, aproximativ 25 de km de cale de rulare și 29 de stații de tramvai. Din acest total, doar partea de pe Bd. Dorobanților este modernizată și partea de pe strada Călărașilor, aproximativ 7 km din totalul de 25 de km, iar dintre stații sunt modernizate cam o treime.

Parcul auto, deși are autobuze noi, este atât de subdimensionat că publicul călător așteaptă intervale lungi de timp un mijloc de transport cu care să meargă la serviciu, acasă sau unde au treburi în oraș. Parcul auto trebuie mărit cu autobuze hibrid, ca să păstrăm mediul curat, să reducem noxele.

În plus, transportul în comun poate fi modernizat astfel încât accesul să fie simplu, de pe telefon sau de pe o cartelă, fără bilete.

Izolarea termică a blocurilor

Brăila, municipiu de județ dintr-o țară parte a Uniunii Europene, are cartiere cu blocuri care arată, pe alocuri, care în țări mult mai puțin dezvoltate. Izolarea termică a blocurilor este posibilă și ar aduce nu doar o minimă coerență urbanistică, ci în termeni foarte practici un ajutor financiar și un plus de confort în casele brăilenilor.

La București, dar și în alte orașe, anveloparea blocurilor sau simplu spus izolarea termică a fost făcută pe bani europeni. La noi a făcut fiecare cetățean pe banii lui, care cum a putut, rezultatul fiind că blocurile arată așa cum le vedem. Vom accesa fonduri pentru izolarea blocurilor și pentru refacerea fațadelor, astfel încât orașul să nu mai arate în unele locuri gri, iar în altele pestriț, ci să fie refăcute frumos, modern, unitar.

Tot pe fonduri europene poate fi făcută schimbarea instalațiilor și igienizarea subsolurilor blocurilor. O să dispară astfel una dintre sursele de proliferare a țânțarilor în oraș.

Locuri de parcare

Centralele termice din cartiere sunt una dintre moștenirile perioadei comuniste ce se degradează treptat și nu sunt folosite în niciun fel. Eu propun transformarea lor în parcări publice, chiar suspendate acolo unde se poate, lucru care ar rezolva problema locurilor de parcare din cartierele orașului.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta: Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare.

Axa Prioritară 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul

Actiunea 3.1 Renovarea clădirilor publice, inclusive a celor cu statut de monument istoric, și a clădirilor rezidențiale în vederea asigurării/ îmbunătățirii eficienței energetice în funcție de potențialul de reducere a consumului, respectiv reducerea emisiilor de carbon, inclusiv consolidarea acestora în funcție de riscurile identificate.

Acțiunea 3.2 Îmbunătățirea eficienței energetice, precum și reducerea emisiilor în sistemele de alimentare centralizate cu energie termică (SACET).

Acțiunea 3.3. Regenerarea spațiilor urbane degradate, inclusiv prin promovarea investiţiilor ce promovează infrastructura verde în zonele urbane.

Acțiunea 3.5 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ și zona lor funcțională prin investiții dezvoltarea infrastructurii urbane curate (infrastructuri de transport, ciclism, material rulant, combustibili alternativi, culoare de mobilitate), bazate pe planurile de mobilitate urbana durabila.

Axa Prioritară 4 – O regiune accesibilă

Investiții destinate coridoarelor urbane de transport prin crearea/ îmbunătățirea/

modernizarea infrastructurii urbane de descongestionarea/fluidizarea traficului urban.

Principalele tipuri de intervenții (activități) care vor fi finanţate, pentru descongestionarea/fluidizarea traficului urban pentru coridoarele urbane de transport vizează infrastructura rutieră urbană, precum și elemente de siguranța și decongestionarea traficului:

    • modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere urbane prin extinderea căii de rulare la 4 benzi acolo unde situația o permite;
    • îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie;
    • construirea/modernizarea/reabilitarea sensurilor giratorii, a podurilor, pasarelelor și pasajelor pietonale supra şi subterane precum și a stațiilor pentru transport public pe traseul infrastructurii urbane;
    • crearea/modernizarea/reabilitarea arterelor de penetrație și a arterelor de transit
    • crearea/modernizare/reabilitarea de by-pass-uri sau centuri ocolitoare în arealele urbane.

 Brăila prietenoasă cu locuitorii ei

    1. Parcuri curate
    2. Locuri de joacă moderne și sigure pentru copii în toate cartierele
    3. Pistă de biciclete pe faleză
    4. Locuri de agrement și petrecere a timpului liber

Eu cred că municipiul Brăila poate deveni un oraș în care să ne mândrim cu calitatea vieții, un oraș unde să îți dorești să locuiești, mai mult chiar, un oraș în care și alții să își dorească să vină să își petreacă timpul liber sau să cumpere o casă unde să locuiască la pensie.

Pe termen scurt, obiectivul meu este ca parcurile mari ale orașului să fie niște destinații cu adevărat plăcute pentru brăileni: curățenie, spații de promenadă, spații pentru servicii. Toate spațiile verzi din oraș trebuie îngrijite și scoase din starea de paragină ca să avem un oraș verde, în care să putem respira. Să avem coșuri de gunoi, alei curate, spații amenajate unde adulții să poată bea o cafea, iar copiii să poată cumpăra o înghețată.

Parcurile Brăilei:

    • Parcul Monument – este cel mai important parc din municipiul Brăila, cu o suprafaţă de 53 ha.
      • Putem construi aici piste pentru roller și scateri, pistă de biciclete, pentru a evita accidentărilor și pentru ca toți copiii și adolescenții pasionați de așa ceva să își poată urma pasiunea în siguranță
    • Grădina Publică (5,2 ha)
    • Zona verde de pe faleza Dunării şi esplanadă (10,96 ha)
      • Reamenajarea ei astfel încât să devină un spațiu de atracție, de promenadă, de petrecere a timpului liber.

Sursa: http://www.primariabr.ro/wp-content/uploads/2018/documentePDF/DIRECTII%20PROPRII/ARHITECT%20SEF/Rap_Med_PUG_Braila_16_11_2017%20(3).pdf

Un alt obiectiv este ca în toate cartierele să amenajăm locuri de joacă modern și sigure pentru copii. Există prea puține astfel de locuri în oraș, există în schimb destule terenuri părăsite, pline de gunoi, nefolosite, care pot fi transformate cu efort minim.

Un alt obiectiv este să construim piste de biciclete – nu doar că reducem gradul de poluare a orașului, dar este și sănătos. Vreau să facem o pistă de biciclete pe faleză, ca să încurajăm brăilenii să vină cu bicicletele, să facă mișcare. Odată ce va exista o astfel de pistă, faleza va deveni un punct de interes pentru un număr mai mare de oameni, vor apărea mici afaceri, iar primăria va putea crea parteneriate public – private prin care să atragă antreprenori care să vină cu biciclete, să ofere pachete atractive. Îmi doresc să văd pensionari mergând cu bicicleta prin Brăila, așa cum fac și în alte orașe din Europa. Ar fi, de asemenea, un prim pas ca să includem Brăila în traseele europene de turism pe bicicletă.

În fine, tinerii Brăilei, dar și părinții lor nu au unde bea o bere seara și nu au unde dansa o noapte întreagă, dacă asta vor. Modul în care ne petrecem timpul liber este extrem de important pentru sănătatea psihică și chiar fizică. Îmi propun să transform faleza într-un loc de promenadă plin cu terase și restaurante unde brăilenii să își poată petrece serile, sfârșiturile de săptămână și să își poată scoate musafirii. Îmi propun să revitalizez centrul vechi al orașului și să reînviem terasele cu bragă și cafea. Îmi propun să încurajez dezvoltarea industriei ospitalității în oraș, lucru care ar fi benefic pentru localnici, dar ar încuraja și dezvoltarea turismului.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta: Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare.

Acțiunea 3.3. Regenerarea spațiilor urbane degradate, inclusiv prin promovarea investiţiilor ce promovează infrastructura verde în zonele urbane.

Acțiunea 3.4. Reconversia funcțională a terenurilor virane degradate/ neutilizate/ abandonate.

Acțiunea 3.5 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ și zona lor funcțională prin investiții în dezvoltarea infrastructurii urbane curate (infrastructuri de transport, ciclism, material rulant, combustibili alternativi, culoare de mobilitate), bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

Educație pentru Brăila

    1. Școli moderne
    2. After school-uri publice
    3. Școli profesionale în colaborare cu agenții economici
    4. Programe de educație civică și politică

Nivelul de educație este direct legat de nivelul de calificare al forței de muncă și, în continuare, de nivelul de trai al oamenilor. În Brăila, conform datelor oficiale, avem 50 de unităţi de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal (inclusiv cele care oferă învățământ postliceal și profesional). În total, avem în oraș puțin sub 30.000 de elevi. Unul dintre acești elevi este copilul meu.

Pentru copiii Brăilei și pentru părinții lor doresc școli moderne. Modernizarea școlilor, mai ales în această perioadă când se discută mult despre învățământ hibrid – în clasă și online – este absolut obligatorie.

Una din prioritățile de investiții trebuie să fie școlile din municipiu: vreau școli curate, modernizate, cu internet și tablete. Internetul securizat, astfel încât să aibă acces doar elevii, tabletele de asemenea securizate astfel încât să nu poată fi vândute și să poată fi folosite doar de elevi.

Curțile școlilor trebuie urgent modernizate și folosite conform destinației lor inițiale – adică spații în care elevii să poată face sport. Aceste curți ar putea fi astfel folosite foarte simplu după închiderea cursurilor ca terenuri de sport și de joacă pentru copii și adolescenți.

Ciugud, o comună din județul Alba, are școli și grădinițe moderne făcute din fonduri europene, cu internet, cu tablă interactivă în sala de clasă, cu bănci moderne și tot felul de facilități. Putem avea așa ceva și la Brăila!

Un element important în situația pandemică în care ne aflăm este igiena. Astfel înființăm la intrarea în fiecare școală un modul pentru igienizare și dezinfecție, controlul temperaturii.

Un alt obiectiv este să înființăm after school-uri publice, locuri unde părinții să își poată lăsa copiii în condiții de siguranță după ore și unde aceștia să își facă lecțiile și să se joace într-un mediu supravegheat de personal calificat.

Soluția este mansardarea școlilor, acolo unde acest lucru este posibil, sau spații modulare în curtea școlilor.

Un obiectiv important este crearea unui program împreună cu mediul de afaceri, de înființare a unor școli profesionale, cu specializări și calificări în funcție de nevoile de pe piața muncii. Dau doar două exemple: sudori pentru șantierul naval și personal pentru HORECA.

Pentru copii și tineri am două priorități extrașcolare, două programe de educație civică și politică:

Educație civică:

Voi începe din prima zi a mandatului educația civică pe stradă: să nu mai vedem gunoaie și chiștoace aruncate pe stradă, să nu mai vedem scuipați și mizerie. Întâi explicăm și, dacă nu funcționează, vom trece la amenzi.

Educație politică

Voi începe un program de educație politică cu mesajul: votați ca să contați! Implicați-vă pentru că politica vă afectează viața! Vreau să explic tinerilor că politicienii, care se hrănesc cu voturi, vor veni întotdeauna cu proiecte pentru categoriile care merg la vot. De aceea categoriile care ies la vot au facilități, primesc promisiuni, contează.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta: Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare.

Axa Prioritară 5 – O regiune educată

Principalele tipuri de intervenții (activități) sunt:

    • Construire/ reabilitare/ modernizare/ extindere/ echipare infrastructură educațională destinată educației pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar (creșe și grădinițe);
    • Construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învățământul general obligatoriu (școli I-VIII), liceal și postliceal, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități (atingerea condițiilor minime de funcționare a unităților de învățământ);
    • Construire/ reabilitare/ modernizare/ extindere/ echipare infrastructură pentru accesibilizarea cladirilor pentru elevii cu dizabilități (învățământul special);
    • Construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea unităților de învăţământ pentru formarea profesională prin învățământ profesional și tehnic, inclusiv învățământ dual;
    • Dezvoltarea campusurilor școlare și a centrelor de formare profesională în cadrul unităților de învăţământ profesional și tehnic din sistemul de învățământ pentru o largă paletă de domenii de formare profesională şi calificări şi pentru un număr semnificativ de cursanţi cu domiciliul la distanţe mari;
    • Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii aferente centrelor de învățare pe tot parcursul vieții.

Sănătate pentru Brăila

În municipiului Brăila avem patru spitale publice: Spitalul Județean de Urgență, Spitalul de Obstetrică – Ginecologie, Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” și Spitalul de Pneumo-ftiziologie, dar doar unul (cel de psihiatrie) ține de Primăria Brăilei, celelalte trei țin de Consiliul Județean. Primăria are, în schimb, 2 policlinici și 2 dispensare medicale.

Spitalele actuale sunt construcții din anii 70 unele, altele mult mai vechi. Astfel de spitale, cu toată modernizarea, tot saloane mari și toalete puține înseamnă. Frica de internare, frica de infecțiilor intraspitalicești explică frica de spital și de internare care au ieșit la iveală în această perioadă. Fiecare cetățean a avut în familie sau a cunoscut pe cineva care a luat o infecție în spital.

Investiția în sănătate înseamnă pentru mine că este timpul să construim un spital nou, cu un proiect modern, destinat copiilor. Un spital pentru copii sau măcar o policlinică specializată trebuie să existe pe lista de priorități a administrației Brăilei. Copiii noștri au nevoie, dacă e cazul, de cele mai bune servicii medicale, iar noi avem nevoie să știm că, la nevoie, sunt protejați.

Investiția în sănătate mai înseamnă policlinici noi pentru fiecare cartier.

În Raportul privind Respectarea drepturilor copilului în România din 2019 am găsit o cifră tulburătoare: Brăila este unul dintre județele unde mortalitatea infantilă este peste media națională (6,5 la mie în România, în 2018, respectiv 8,8 la mie în Brăila).

Sursa (pag. 65):

https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/97/9752e45b-e734-4d25-8d8f-b2f899a7fe73.pdf

Chiar și morga din Brăila este subdimensionată, astfel încât de foarte mulți ani nu există spațiu suficient pentru decedații care ajung acolo. Să o aducem la un minim standard ar fi o dovadă de respect.

De unde fonduri pentru aceste proiecte?

Răspunsul este acesta: există un program care oferă fonduri europene doar pentru sănătate: Programul Operațional Sănătate (POS), cu un buget total alocat de 4,068 miliarde euro.

Siguranță în Brăila

Vreau să ating un subiect tabu pentru acest oraș – parcă ne e rușine să vorbim despre acest subiect: tinerele fete care alimentează rețelele de carne vie (vezi raportul Salvați copiii despre traficul de persoane). Toată lumea știe despre acest flagel, dar subiectul nu există în discursul public, toată lumea îl ascunde sub preș. Am auzit păreri că acest flagel ar aduce foarte mulți bani în oraș – am răspuns acestor oameni că, dacă gândim așa, vom da exemple cu repercusiuni inimaginabile asupra generației tinere care vor vedea că banii se pot câștiga ușor, nu vor avea dorință și voință să își construiască cariere, meserii cinstite.

Pe termen scurt, soluția stă în sprijin pentru poliție ca să poată combate fenomenul.

Pe termen lung, soluția stă doar în educație: educație în licee, cu ajutorul poliției locale care să prezinte cazuri, cu ajutorul autorităților care se ocupă de femei abuzate, cu ajutorul media locală care să vorbească deschis despre asemenea lucruri, cu ajutorul organizațiilor naționale care se ocupă de combaterea fenomenului.

Brăila – județ și municipiu – apare ca sursă pentru traficul de persoane în diferite rapoarte.

Sursa: http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/Analize/Analiza%20succinta%20victime%20identificate%20in%202019.pdf

Brăila – oraș cu o istorie fabuloasă și un patrimoniului arhitectural unic

Brăila este o Europă în mic, cu o istorie multietnică și un patrimoniu arhitectural unic, cu un centru istoric ce se întinde pe o suprafață mai mare decât a tuturor orașelor ce fac turism istoric din România.

Refacerea acestui centrul istoric și a patrimoniului arhitectural pe care îl are Brăila este una dintre prioritățile mele.

Vreau să scot tot centrul vechi din ruina în care se află acum și să readuc zona veche a Brăilei la gloria și strălucirea de odinioară. De fapt vreau să fac doar cum au făcut Oradea, Sibiu, Alba-Iulia, unde au renovat orașul, clădirile istorice, cetatea, totul cu fonduri europene.

Vreau să scot la lumină hrubele vechii cetăți a Brăilei.

Vreau ca centrul Brăilei să aparțină tinerilor care își doresc o viață socială.

Vreau ca centrul Brăilei să devină un punct de atracție pentru localnici și turiști deopotrivă, unde oamenii să se poată distra și să aibă locuri de agrement.

Centrul Istoric al Brăilei se întinde pe o suprafață de peste 160 de hectare și cuprinde adevărate bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabilă, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea si este declarat monument istoric de categoria A.

Sursa: https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/AllByUNID/2B425F39C6511DDBC22580BB0028B71E?OpenDocument

De ce cred eu că este foarte important? Nu doar pentru valoarea istorică, ci și din perspectivă economică. Un astfel de proiect amplu de renovare creează locuri de muncă pentru brăileni, iar în faza următoare aduce turiști în oraș, ceea ce se traduce, din nou, în locuri de muncă și bani în economia locală.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta: Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare.

Axa Prioritară 6 – O regiune atractivă

Principalele tipuri de acțiuni pentru susținerea favorizării dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane sunt următoarele:

    • Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și servicii culturale
    • Îmbunătățirea infrastructurii publice de turism, în special în zone care dispun de un potențial turistic valoros
    • Dezvoltarea turismului, balnear, balneoclimateric, litoral
    • Investiții în infrastructura din domeniul cultural, în mediul urban
    • Creșterea securității spațiilor publice
    • Tabere de elevi și preșcolari

Brăila sportivă

  1. Stadion modernizat
  2. Bazin de înot în aer liber modernizat
  3. Bazin de înot finalizat
  4. Bază sportivă pentru atletism
  5. Alte baze pentru diferite sporturi
  6. Terenuri de sport în cartiere
  7. Finanțarea sportului de orice fel

Brăila nu are infrastructură pentru sport, dar are campioni. Vreau să schimb acest lucru. Vreau să investim în baze sportive, în promovarea sportului în rândul copiilor și tinerilor, în promovarea campionilor brăileni ca modele de urmat.

Un oraș de dimensiunea Brăilei trebuie să aibă un stadion modern. Cred că un astfel de proiect ar trebui să fie o prioritate pentru orice administrație.

Vreau să finalizăm în sfârșit bazinul de înot a cărui modernizare a început cu mulți ani în urmă și încă nu este gata. Vreau să modernizăm bazniul de înot în aer liber.

Vreau, de asemenea, să avem o bază sportivă pentru atletism.

Vreau să facem ca în Brăila să fie posibil să joci tenis, dacă ești un copil inspirat de Simona Halep, de exemplu.

Vreau să investim în refacerea terenurilor de sport în cartiere și a bazelor sportive de masă pentru toți copiii. De ce? Pentru că, dacă învățăm copiii să facă sport de mici, mai târziu asta se va traduce în gradul de sănătate al populației. Vom începe cu curțile școlilor, deschise pentru sport și mișcare, și apoi cu transformarea diferitelor terenuri virane care stau pline de gunoi în spații pentru sport.

Vreau să încurajez companiile să susțină copiii care intră în programe sportive speciale, să îi sponsorizeze, să își lege numele de niște proiecte cu abordări profesioniste a performanței sportive. Le voi propune să doneze, conform legii, cota-parte deductibilă din impozitul pe profit. Legea în acest caz ne chiar ajută, trebuie doar să știm să o folosim.

Brăila este un oraș la Dunăre și a dat campioni la înot. Brăila a făcut istorie în sport și merită să redevină o pepinieră pentru mari sportivi.

Cred cu tărie că finanțarea sportului este esențială pentru a încuraja sportul de masă și pentru a crește noi campioni.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? De exemplu, legea 69 îi permite primăriei să aloce fonduri pentru sport de performanță, sport de masa, infrastructură sportivă și competiții sportive.

Brăila turistică

Patrimoniul arhitectonic unic (aproximativ 100 de clădiri din municipiul Brăila se regăsesc în Lista Monumentelor Istorice din România) și cadrul natural generos (Parcul Natural Balta Mică a Brăilei), plus poziția geografică (apropierea de Delta Dunării și Munții Măcinului), toate fac din Brăila o destinație turistică deosebită. Dunărea ne face destinația perfectă pentru turismul nautic şi turismul de croazieră. Brăila mai are un teatru faimos în toată țara și un festival de muzică. Avem datele perfecte ca să devenim unul dintre orașele unde se organizează cele mai multe evenimente culturale din țară.

Potențialul turistic al zonei este pe nedrept ignorat, dar și foarte puțin promovat sau complet nepromovat. Valorificarea acestui potențial turistic poate contribui în mod direct la dezvoltarea economică a orașului. Cum? Prin apariția firmelor locale, prin transformarea unor zone moarte în zone de interes pentru mediul de afaceri, prin crearea de locuri de muncă.

Turismul creează cerere pentru o listă lungă de bunuri şi servicii: industria ospitalității, comerț, transporturi, artizanat și meșteșuguri. Locurile de muncă create astfel vor impulsiona dezvoltarea altor sectoare pe orizontală.

Una dintre soluțiile cele mai simple pentru început este atragerea de turiști de weekend in București. Distanța dintre București și Brăila este aproximativ egală cu distanța dintre București și Brașov și poate fi parcursă probabil în mai puțin timp. Cred că Brăila poate deveni un loc unde turiștii să dorească să vină.

Toate proiectele pe care doresc să le realizez (piste de biciclete, locuri de joacă și petrecere a timpului liber, terenuri de sport) folosesc nu doar brăilenilor, ci și pentru atragerea de turiști în oraș.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta:

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)

Prioritatea 3. Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi remediere a siturilor contaminate

Categorii de intervenții 3.1. Conservarea biodiversității pentru a îndeplini cerințele directivelor de mediu

Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare. Axa Prioritară 6 – O regiune atractivă

Principalele tipuri de acțiuni pentru susținerea favorizării dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane sunt următoarele:

    • Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și servicii culturale
    • Îmbunătățirea infrastructurii publice de turism, în special în zone care dispun de un potențial turistic valoros
    • Dezvoltarea turismului, balnear, balneoclimateric, litoral
    • Investiții în infrastructura din domeniul cultural, în mediul urban
    • Creșterea securității spațiilor publice
    • Tabere de elevi și preșcolari

 

Brăila – orașul competitiv de la Dunăre

De ce un investitor preferă o zonă și nu alta, un oraș în detrimentul altuia? Putem enumera mulți factori, de la drumuri la aeroporturi, de la apropierea de un anumit pol economic sau de prezența unei universități mari, dar un factor cheie este faptul că în unele zone primăriile oferă facilități (terenuri concesionate pe bani puțini, utilităţi), iar în altele nu. Exemplul Brăilei este de cum să nu atragi investiții.

Vreau să înființăm o platformă industrială după modelul Clujului sau Sibiului, platforme dotate cu toate facilitățile necesare pentru producție sau alte activități economice cu implicarea primăriilor.

Vreau să existe în cadrul primăriei un departament specializat pentru crearea de parteneriate și atragerea de investitori naționali și internaționali.

De ce ar veni la Brăila? Pe scurt, este un oraș la Dunăre, este un oraș cu un patrimonial arhitectonic unic, este un oraș mare (locul 11 în România ca număr de locuitori).

Iată care sunt avantajele competitive ale orașului nostru:

  • Portul este una dintre cele mai importante facilităţi de afaceri pe care le oferă municipiul Brăila.
  • Din punct de vedere al infrastructurii de transport, Brăila are avantajul așezării pe Dunăre, aproape de portul Constanța și practic lângă granița de est a Uniunii Europene. În plus, distanța față de capitala țării este de doar 200 de km. Niciunul dintre aceste avantaje nu este folosit.
  • Brăila este un oraș mare, cu aproape 200.000 de locuitori, al 11-lea oraș ca mărime din țară.

Municipiul Brăila trebuie să pună în valoare avantajele competitive pe care le are deja și să construiască pe ele. Așa cum marile orașe centre universitare din România, București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, s-au concentrat pe inovare, pe IT, pe tehnologie, cred că un oraș precum Brăila poate alege să se dezvolte într-o direcție în care își poate valorifica cel mai bine avantajele competitive.

Îmi doresc să atragem investitori în Brăila, dar îmi doresc de asemenea să încurajăm antreprenoriatul local și să generăm astfel locuri de muncă și bunăstare pentru locuitorii municipiului.

Pentru că sunt eu însumi antreprenor și știu ce înseamnă să construiești o afacere de la zero, înțeleg importanța investițiilor, importanța unui mediu care să încurajeze micul întreprinzător, dar înțeleg și importanța unui mediu care să permită tuturor actorilor economică să facă un plan coerent în afaceri și să îl poată respecta.

În concluzie, municipiul Brăila are avantaje care trebuie valorificate printr-o capacitate administrativă – aceasta este cel puțin la fel de importantă ca și investițiile.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta:

Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare.

Axa Prioritară 1 -O regiune competitiva prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice

Acțiunea 1.1 Dezvoltarea structurilor Cercetare Dezvoltare Inovare regionale

Acțiunea 1.2 – Specializare inteligentă regională

Acțiunea 1.3 Sprijinirea transferului tehnologic pentru creșterea gradului de inovare a întreprinderilor

Axa Prioritară 2 – O regiune cu orașe SMART

Principalele tipuri de acțiuni care vor fi realizate în vederea fructificării avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor vizează:

    • sprijin pentru intervenții de tip smart city (siguranța publică, servicii și utilități publice, monitorizare energie, mediu, rețele de trafic și transport public, iluminat public, sisteme GIS, etc.) aplicabile în zone funcționale urbane. În ceea ce privește utilitățile publice, excepție fac utilitățile de apă și deșeuri datorită faptului că aceste activități sunt incluse în proiectele finanțate prin POIM.
    • securitate cibernetică, interoperabilitate pentru proiectele de digitalizare ale serviciilor publice
    • susținerea digitalizării serviciilor publice la nivel local.

Brăila administrată cu grijă pentru cetățeni

    1. Digitalizarea administrației
    2. Asistență juridică
    3. Transparență, consultare și parteneriat

Digitalizarea administrației

Cetățenii vor să simtă respect când interacționează cu administrația.

Vreau să facem o prioritate din digitalizarea administrației locale, așa încât să nu mai pierdem vremea la cozi și ghișee.

Vreau ca cetățenii Brăilei care vor să construiască sau să demoleze ceva să depună un dosar și o cerere la ghișeul primăriei, iar dosarul să circule singur de la un birou la altul, cu anunțarea pe SMS a gradului de rezolvare, la ce ghișeu este și la ce ghișeu urmează să se ducă.

Ca argument că se poate, vin cu exemplul firmelor de curierat: firmele de curierat sau cele de transport au implementate asemenea softuri care te anunță în timp real despre starea unei comenzi. Adică sunt lucruri care există și sunt ușor de implementat. Practic obiectivul final este să dispară vestitul dosar cu șină și miile de fotocopii ale diverselor acte.

Asistență juridică

După modelul unor localități din Franța sau alte țări europene, cred că primăria trebuie să ofere asistență juridică cetățenilor orașului.

Transparenţă, consultare şi parteneriat

Cred că buna guvernare înseamnă să luăm decizii politice cât mai aproape de cetățeni și de interesele lor. Cred că interacțiunea permanentă dintre primărie și cetățeni este esențială și obligatorie. Cred că administrația trebuie să fie transparentă și eficientă.

Cred în transparență, motiv pentru care voi pune în practică o comunicare mai bună cu cetățenii municipiului și le voi pune la dispoziție instrumente prin care să poată vedea ce se întâmplă în primărie. Mai mult, voi pune la dispoziție platforme prin care vor putea fi ales prin vot proiecte ce vor fi finanțate de primărie, așa cum se întâmplă deja la primării din orașe precum Cluj sau Oradea.

Cred în realizarea de parteneriate – nu suntem singuri, nu trăim singuri. Din aceste motive, vreau ca deciziile și proiectele importante pentru Brăila să le realizez împreună cu mediul politic, mediul de afaceri, societatea civilă.

Există în România orașe care pot fi pentru Brăila exemple de bune practici, chiar dacă mai au și ele de lucru în diferite domenii. Orașe precum Sibiu sau Oradea pot fi exemple de revitalizare a centrului istoric. Orașe precum Brașov sau Cluj pot fi exemple de orașe cu o bună dezvoltare urbană și cu o bună calitate a vieții. Comune precum Ciugud (jud. Alba) sau orașe precum Câmpulung Moldovenesc pot fi exemple de implementare de proiecte cu impact direct: refacere de baze sportive, de școli. Există în Europa orașe la Dunăre care pot fi modele de urmat pentru dezvoltarea economică a Brăilei.

Este rolul primăriei Brăilei să gândească strategic, să aibă o viziune cu privire la viitorul orașului și, în funcție de această viziune, să stabilească cooperări și parteneriate utile, care să o ajute să progreseze.

Brăila se poate promova la nivel național și internațional ca destinație turistică, dar și ca hub economic pentru cei interesați de un cap de pod în granița de est a Uniunii Europene. Primăria Brăila poate gândi un proiect prin care să ofere facilități și să le facă cunoscute asociaților de oameni de afaceri, camerelor de comerț, diferitelor organizații economice.

De unde fonduri pentru aceste proiecte? Răspunsul este acesta:

Programul Operațional Regional, prin câteva dintre axele sale prioritare.

Axa Prioritară 2 – O regiune cu orașe SMART

Principalele tipuri de acțiuni care vor fi realizate în vederea fructificării avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor vizează:

    • sprijin pentru intervenții de tip smart city (siguranța publică, servicii și utilități publice, monitorizare energie, mediu, rețele de trafic si transport public, iluminat public, sisteme GIS, etc.) aplicabile în zone funcționale urbane. În ceea ce privește utilitățile publice, excepție fac utilitățile de apă și deșeuri datorită faptului că aceste activități sunt incluse în proiectele finanțate prin POIM.
    • securitate cibernetică, interoperabilitate pentru proiectele de digitalizare ale serviciilor publice
    • susținerea digitalizării serviciilor publice la nivel local.

Brăila tuturor brăilenilor

Din păcate, în ultimii 20 de ani, exodul oamenilor în căutarea unui trai mai bun a fost o constanţă în viaţa Brăilei, Fraţi, surori, părinţi au luat calea străinătăţii sau a altor oraşe mari din România pentru a găsi normalitate şi un trai decent.

Ne dorim ca brăilenii să revină acasă într-un oraş prosper şi pentru aceasta le vom uşura tranziţia către casă:

  • Vom crea instrumente digitale care să îi ajute să găsească informaţii în legătură cu procedurile administrative (obținerea de noi acte de indentiate, schimbarea reședinței, etc dar și alte necesități (reînregistrarea copiilor în sistemul școlar, reînmatricularea mașinii, anunțuri de locuri de muncă, linkuri utile pentru investiții locale, etc.).
  • Vom fi deschişi pentru dialog cu cei care se decid să se reîntoarcă acasă şi le vom acorda întreg sprijinul.
  • Vom sprijini, de asemenea, rețelele profesionale, culturale sau de educație dezvoltate între entitățile specializate din țară și parteneri din țările europene cu comunități mari de români.

Concluzie

Aceasta este viziunea mea despre planul de renaștere a Brăilei în următorii patru ani.

Îmi doresc un oraș care să ofere servicii decente locuitorilor săi. Îmi doresc un oraș în care copiii noștri să își dorească să rămână. Îmi doresc un oraș care să își valorifice imensul potențial turistic. Îmi doresc un oraș care să atragă deopotrivă turiști și investitori. Îmi doresc un oraș viu, cu evenimente culturale și sportive. Îmi doresc un oraș care să fie un loc unde să îți dorești să te stabilești pentru calitatea vieții pe care o oferă.

Vreau să eficientizez administrația publică locală, interacțiunea cu cetățeanul să fie cât mai ușoară și rapidă.

Toate acestea pot fi realizate prin folosirea eficientă a fondurilor locale și prin accesare de fonduri europene. Treaba noastră la Brăila este să scriem proiecte! Cu mintea şi cu inima.

Cred cu adevărat că putem redeveni unul dintre orașele cele mai dezvoltate din România! Putem! Trebuie doar să credem și să muncim împreună. Brăilei îi lipsește să fie iubită și apreciată, indiferent că suferă sau e fericită!

Orașul renaște doar atunci când e iubit!

La fel ca unui părinte, frate sau prieten de nădejde, trebuie să îi fim alături la bine, la fel cum îi suntem la greu.

E filozofia care m-a împins în politică, cea care m-a făcut să îmi doresc să fiu primarul Brăilei!

Alături de cifre, proiecte și strategii, cred că brăilenii au nevoie de ultimul punct, de acel moment 0 în care să ne respectăm trecutul, să ne îmbunătățim prezentul și să ne clădim viitorul!

Sunt gata să fac administrație așa cum trebuie, ca la carte, dar cu suflet!

Vreau să fiu primarul orașului de care voi rămâne mândru toata viața mea, indiferent de ce soartă îi va scrie istoria!

 #PUTEM

Brăila renaște! Brăila are viitor!

Mihai Isvoranu, medic veterinar, antreprenor, brăilean de patru generații

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email
Share on print
Print